-Gata, le-am spus parintilor intr-o zi, este cazul ca printul vostru mostenitor sa ocupe unul dintre acele locuri de munca Germania decente si bine platite!
Nu pot trai la nesfarsit din pensiile voastre. Este cazul sa va fac si eu viata mai frumoasa si mai placuta, cum ati facut-o voi pe-a mea.
Stii cum este sa te boceasca mama de viu? Ti se face pielea de gaina si daca esti mai slab de inger, renunti la visul tau sa curmi zbuciumul.
-Cum sa te duci printre straini si sa ne lasi casa goala, dragul mamei? Daca nu ai unde te culca si nu ai ce manca? Germana nu stii, pe nimeni nu cunosti?
A trebuit sa-i explic cu multa rabdare unde am gasit locul de munca, sa se linisteasca.
I-am dovedit ca platforma Vijobs.ro a contribuit la angajarea a sute de romani in Germania si ca toti s-au realizat si sunt multumiti. Au strans intr-un an acolo, cat ar fi facut aici in 10 ani! Chiar daca nu cunosc pe nimeni, angajatorul se poarta asemenea unui parinte cu salariatii fiindca:
-le asigura cazare in conditii decente, gratuit sau contra cost
-ii angajeaza pe perioada nedeterminata respectand toate drepturile unui salariat cu contract de munca
-asigurarea medicala este inclusa
-orele suplimentare sunt platite
-este respectat dreptul la concediu platit.

Cum mi-am impacat parintii

Saraca mama, si-a sters lacrimile putin si a reinceput:
-Sa te chinuiesti printre straini si ei sa opreasca fara sa faca nimic comision si taxe de la tine! Crezi ca mie imi convine? Chiar s-au terminat locurile de munca si salariile din tara asta la tine?
Urmeaza o alta munca de lamurire de cel putin o jumatate de ora. Nu s-au terminat salariile, dar cine imi da mie, aici, in Romania, peste 3500 de euro? Ma si tem sa-i spun ca vreau sa-mi cumpar un apartament la oras si o masina ca nu pot sta singur o vesnicie si trebuie sa-mi intemeiez o familie.
Fac parte din categoria celor care isi asuma responsabilitati, prin urmare nu as putea accepta ca oamenii dragi sa se confrunte cu lipsuri!
Evident ca m-au condus amandoi pana la aeroport, iar mama a plans tot drumul. Bocea dupa mine ca dupa mort si mi-a facut inima rea, dar nu puteam renunta. Contractul de munca era semnat, biletul de avion platit. Imi era greu sa-i las acolo batrani si neajutorati, dar si mai greu ar fi fost sa stau pe capul lor, fara niciun venit.
Peste o luna, le-am platit internarea, pe rand, la o clinica de recuperare din Bucuresti si au fost tratati regeste acolo. Anul acesta, de Craciun voi veni cu multe cadouri si cu masina noua si vom strabate Romania impreuna. Le voi darui un Craciun de vis. Mama va fi servita la masa de sarbatoare, asa cum obisnuia ea sa ne serveasca pe noi.
Ne vom pierde urmele pe drumurile ninse ale tarii si vom asculta colinde impreuna. Acum, impacati cu ideea ca eu sunt bine in strainatate si in afara de dorul lor, nimic nu ma supara, ma asteapta impacati acasa de sarbatori!