– Bună dimineața, spun cu o voce abia șoptită, fiind sigură că nici un coleg nu m-a auzit. Nici măcar Dorel, al cărui birou e chiar lângă biroul meu. Mă așez pe scaun, încercând să respir din nou normal, după ce m-am chinuit să ajung până la etajul 3…bineînțeles că liftul nu merge nici astăzi.

– Bună dimineața, îmi răspunde Dorel. Ai grijă, boss-ul e supărat rău. A scăpat printre degete contractul cu Mara Com…și e foc și pară…pe noi, cică. 

Dacă șefii ar mai asculta și de angajați….

– Mda…dacă ar încerca să mai facă niște îmbunătățiri pe aici, de exemplu liftul ăsta care merge doar de Crăciun și de Paști, luminile astea slabe, care ne-au stricat tuturor ochii, să aducă și el o cafea la birou. Poate nu ar mai pierde contracte importante.

Se aude un mârâit dinspre ușă și instantaneu înghețăm cu toții. Dimineața ar trebui să vii cu chef de muncă la servici, chef care să scadă o dată cu trecerea timpului. Însă de cum pun piciorul în firmă, mă simt de parcă aș intra în iad. Oare unde s-au dus zilele acelea în care veneam cu zâmbetul pe buze la muncă și munceam cu drag în fiecare zi? Da…știu, au dispărut în momentul în care facem economii peste economii, nu ne mai interesează condițiile în care lucrăm, vrem să producem dar cu ce resurse?

– Fiți atenți că azi sunt în stare să mă lupt și cu un leu, atât de nervos sunt. Diana, ia-ți geanta, avem o întâlnire de afaceri. Poate pe asta nu o mai ratăm.

Mă ridic fără tragere de inimă, îmi iau geanta și mă îndrept spre ieșire. Dacă fetele nu m-ar aștepta sărind fericite în întâmpinarea mea și căutându-mă prin geantă…dacă nu ar fi atât de greu să găsești un servici în ziua de azi…atunci i-aș spune eu vreo două domnului șef. Dar…deocamdată, nu este momentul.

Am ajuns în fața unei clădiri frumoase, impunătoare, de un alb liniștitor. La intrare ne întâmpină o domnișoară tare drăguță, îi spunem cine suntem și ne îndrumă către sala de ședințe, unde suntem așteptați. Ce-ați dori să serviți? O apă? O cafea? ne întreabă amabilă și ne zâmbește. Am nevoie de acel zâmbet, mă agăț de el și îi răspund: O cafea, te rog. Nu am avut timp să o beau până acum, tare bună ar fi una. Șeful cere sec o apă și intrăm în sală.

Ideile bune încep cu o cafea bună

Ne începem dezbaterea, indicând motivele pentru care suntem cei mai buni de pe piață, astfel încât trebuie să batem palma. În timpul acesta primesc cafeaua, aburindă, aromată…o gust și hmmm…simt că mă învăluie, sunt singură în cameră…doar eu și ea. Sunt atât de curioasă să aflu ce cafea este, încât aștept cu nerăbdare sfârșitul ședinței. Ajung la secretară și îmi spune doar un cuvânt KAFUNE. 

Îmi arată dozatorul La Fântâna și îmi spune că face parte dintr-un pachet complet de servicii cu abonament, astfel încât să beneficiezi și de cafea pe lângă apă la birou. O privesc mirată. La Fântâna? Și noi avem la birou, dar nu am știut de această cafea puternică, cu un gust deplin de prospețime. Este o cafea care te ajută să gândești, îmi spune făcându-mi cu ochiul. Suntem astfel întreaga zi plini de energie, cafeaua ne dă aripi. Zâmbește…

Apa de izvor La Fântâna are un gust extrem de plăcut, cu un conținut echilibrat de minerale, care îți satisface setea în zilele toride de vară. Ea este cea care în zilele friguroase de iarnă merge perfect cu un ceai aromat. Hmmm…deci asta înseamnă să îți respecți clienții, angajații, partenerii. Asta este ceea ce ar trebui să învețe și domnul șef…apa și cafeaua la birou, un amestec cuceritor, direct, puternic. Cea mai reconfortantă echipă, ca o declarație frumoasă de dragoste. Este exact ceea ce ne lipsește la birou.

Plec de aici cu mintea plină de idei, de gânduri…îi aștern șefului singurul proiect capabil să crească productivitatea, să îmbunătățească relațiile dintre noi, să asigure o comunicare eficientă cu clienții: La Fântâna…apa și cafea…doar Kafune.

Articol scris pentru prima probă din Spring SuperBlog 2017!