Îmi place să citesc, îmi plac cărțile. Am o bibliotecă destul de vastă. Deşi îmi plac foarte mult cărțile romantice, de dragoste, cu happy-end, citesc şi alte tipuri.

Având în vedere cât de mult îmi place să citesc, era imposibil să nu le transmit şi fetelor. Antenoliei îi place foarte mult să citească, îi plac cărticelele cu prinți şi prințese, cărticelele de colorat. Sofia în schimb este înebunită după cărticelele interactive. Îi place să răsfoiască şi cărțile surioarei…dar şi mai mult îi place să îi citească cineva.

Cărțile sunt extrem de iubite la noi acasă

Singura persoană căreia nu îi place să citească este soțul meu. Mi-a spus că a citit destul în şcoală… 🙂 Preferă să vadă un film, decât să pună mâna să citească. Indiferent cât de interesant i se pare un titlu…nu are răbdarea necesară…

Am învățat să citesc de mică, nu intrasem încă la școală când citeam bine, cursiv. Îmi plăceau foarte mult poveștile, o rugam pe mama să îmi cumpere câte o carte în fiecare săptămână. Lecturile obligatorii școlare le-am citit pe toate, ba chiar citeam și în plus.

Îmi pare rău când văd că copilașii din ziua de astăzi nu prea mai citesc. Preferă să se uite pe tabletă, să joace diverse jocuri online sau să asculte povești. Da, sunt de acord și cu tableta, și eu le las pe fete, dar totuși o carte măcar pe lună ar trebui să citească. Am văzut pe facebook zilele trecute o imagine în care câțiva copii descopereau niște cărți și se întrebau cu stupoare ce or fi. M-am întristat privind imaginea și mi-am dat sema cât este de tristă. Cât este de trist să vezi că nu se mai caută să se cumpere cărți. Lumea nu mai citește. Sunt atâtea lucruri de făcut, timpul trece atât de repede, dar măcar câteva pagini înainte de culcare relaxează.

Dragi mămici, învățați copiii să iubească cărțile!