Mândră de fetița mea!

Astăzi, fetița mea mi-a adus cea mai mare bucurie. O lucrare notată cu 100 puncte la concursul național Comper comunicare.

Fetița

Fetița mea, îți mulțumesc!!

În toamnă începeam cu emoții clasa pregătitoare. Ceva nou pentru ea…trebuia să învețe, să scrie, să fie atentă. Mi-am pierdut răbdarea în nenumărate rânduri, când nu înțelegea.

Învățam plasarea sunetului într-un cuvânt, să legăm literele pentru a citi cuvântul. De cealaltă parte, învățam descompunerea, adunarea şi scăderea, numărul necunoscut. A fost o perioadă grea, şi încă mai este! Sunt conştientă că vor mai fi momente în care nu va înțelege, va trebui să îi mai explic încă o dată.

Dar o voi face! De ce? Pentru bucuria pe care mi-a făcut-o astăzi, când am văzut acel 100 pe foaia ei. Pentru că astfel mă simt recompensată.

Simt că toate sacrificiiile pe care le-am făcut pentru ea s-au meritat. Voi mai face în continuare, pentru că asta este menirea noastră, a părinților. Trăim, muncim, murim pentru copiii noştri!

Copiii sunt singura noastră avere, pentru ei suntem în stare de a muta munții. De aceea, aceste bucurii imense pe care ni le aduc, rezultatele lor şcolare ne fac mândri că suntem părinții lor.

2 comentarii

Lasă un răspuns