Întâlnire de gradul III, extratereastra mea m-ar ajuta?

„The truth is out there”… am auzit această expresie de atâtea ori urmărind episoadele celebrului serial „Dosarele X” și mi-am pus de multe ori întrebarea „Oare chiar există extratereștri?”. Încă de mică mi-au plăcut filmele SF, cu nave spațiale misterioase, omuleți verzi și mici, întâlniri de gradul III.

Îi întrebam mereu pe ai mei cum arată oare extratereștrii, de unde vin, or fi pașnici, oare în ce limbă am vorbi cu ei dacă ne-am întâlni întâmplător pe stradă…Ei râdeau de mine și îmi spuneau să văd mai bine un film educativ decât prostiile astea cu omuleți verzi.

Încă de mică aveam ceva în comun cu extratereștrii. Îmi amintesc de tata care mă alinta „micul meu extraterestru”, pentru că aveam ochii ușor bulbucați. Pielea îmi era albă însă, nu verde, deci nu aveam cum să fiu una de-a lor. 😛 Mă transpuneam în locul Danei Scully și descifram mistere, comunicam cu ființele extraterestre și le înțelegeam lumea, emoțiile, trăirile.

Oare aș vorbi extratereastra cu ei?

Dar eu continuam să mă gândesc cum ar fi…ce le-aș spune? Și mi-am dat seama că, dacă vreodată aș întâlni un extraterestru, ne-ar fi extrem de greu să ne înțelegem. În special pentru că bariera lingvistică ar fi una dintre probleme. Cu siguranță nu vorbesc limba română și nici engleză să putem comunica verbal. Hmmm…nu am fost niciodată un as la desen, dar m-aș descurca să fac câteva caricaturi pe o foaie. Dar oare le-ar înțelege? Sau prin semne. Îmi amintesc că, în studenție, când am vizitat Parisul pentru prima oară, ne-am rătăcit și am cerut informații de la o persoană. O persoană care rupea puțină franceză, puțină engleză și…limbajul semnelor. Ne-am înțeles până la urmă, destul de greu, dar suficient să ajungem cu bine înapoi la hotel.

ARRIVAL

Ar mai fi posibilitatea ca, fiind atât de avansați și de inteligenți să învețe ei destul de repede limba noastră. I-aș găzdui pentru câteva zile în camera din garaj, i-aș ospăta și le-aș pune la dispoziție un diapozitiv cu materiale documentare, cu litere, sunete, silabe și cuvinte, așteptând…

Dacă ar veni cu intenții rele, criminale, de distrugere? Cred că tot aș încerca să comunicăm prin semne și expresii onomatopeice, urmărind să le arăt că sunt o persoană pașnică, atrasă de lumea lor. Oricum ar fi, de murit tot aș muri…și dacă aș încerca să mă ascund și dacă aș lua-o la sănătoasa cu ei pe urmele mele și dacă aș sta în fața lor.

Deschide-ți mintea către ce ar putea însemna asta pentru tine

În orice caz, sper să aterizeze fix în balconul meu. Pentră că, cu siguranță dacă ar ateriza în mijlocul orașului toate tancurile și armele ar fi îndreptate asupra navei extraterestre. Atâtea războaie și lupte ne transformă într-o rasă războinică, în loc să încercăm să înțelegem, primul instinct ar fi de distrugere. Nu cunoaștem, nu ne interesează…ceva de genul. Ar trebui să ne gândim că și ei ar putea fi la fel de speriați ca și noi. Poate chiar de curiozitate au plecat să cutreiere spațiul, să vadă dacă mai există și alte specii în el.

Interesul pentru extratereștri s-a transformat într-un fenomen social, care, dincolo de multiplele cazuri de întâlniri de gradul III sau apariții de OZN-uri, a pus în mișcare o industrie ce exploatează la maxim dorința de comunicare cu „alieni”. S-au scris mii de cărți, s-au produs multe filme și seriale science-fiction, au apărut jocuri pe calculator, jucării care demonstrează că extratereștrii există. Că nu suntem singuri în Univers. Pentru că, dacă astfel de ființe nu ar exista, atunci infinitul s-ar mărgini undeva, ceea ce ar fi un nonsens.

extratereastra

Energia noastră își are sursa în soare, în aerul pe care îl respirăm și în alimentele pe care le consumăm. Dacă un extraterestru ar veni pe Pământ s-ar îndepărta de soarele lui, de principala sursă de energie. Oare cât ar rezista cu proviziile de alimente pregătite în rucsacul personal? Oare se hrănesc cu mâncarea noastră, beau apă ca și noi, dorm noaptea precum oamenii? Sunt întrebări fără răspunsuri, deocamdată…

Primul Contact – dorință de cunoaștere sau de distrugere?

Am văzut foarte multe filme SF, am citit cărți în domeniu, mi-ar fi plăcut să fiu un om de știință care caută răspunsuri și le și găsește. Ideea de ce aș face dacă aș întâlni un extraterestru, cum aș comunica cu el a pornit de la unul dintre filmele care se bucură de aprecieri, thrillerul SF „Primul Contact” / „Arrival”, care s-a lansat la cinema pe data de 11 noiembrie 2016. Mi-aș dori să îl văd, cu siguranță este plin de adrenalină și de emoție, de mister și dramă.

Filmul are o distribuție interesantă – Amy Adams, Jeremy Renner, Forest Whitaker, Amy fiind o expertă în lingvistică care este solicitată pentru a descifra limbajul extratereștrilor.

semne

ARRIVAL

Trailerul filmului mi s-a părut interesant, de fapt el a fost cel care m-a făcut să îmi doresc să vizionez filmul. Sunt dușmani sau prieteni? Cu ce intenții au venit? Va reuși Dr Banks să traducă limbajul lor la timp? Întrebări ale căror răspunsuri le aflăm abia la sfârșit. Un film care merită vizionat, părerea mea.

Articol trimis către juriul probei nr 17 din nava extraterestră SuperBlog 2016.

 

26 de comentarii


  1. Ce probe interesante aveti!
    Cred ca ai observat ca majoritatea filmele pornesc de la premiza ca extraterestii ne cunosc deja, eventual sunt printre noi de ceva vreme. E foarte interesant sa vezi o perspectiva diferita. Una in care oamenii se straduiesc sa comunice cu extraterestrii (si eventual una in care nu suntem invadati)

    Răspunde

  2. Haha… macar nu sunt singura care se gandeste in ce limba ar vorbi cu extraterestrii :)))
    In alta ordine de idei mi se pare interesant filmul abia astept sa apara

    Răspunde

  3. Cred ca la inceput as crede ca e o gluma, cineva deghizat. Apoi cand as constientiza ca sunt adevarati, mi-as face o poza cu ei.

    Răspunde

  4. Eii bine da …. Te admir. te admir pentru inspiratie si imaginatia pe care eu nu am avut-o. Nu imi plac filmele SF si asta s-a vazut in articolul meu. Nu am avut pic de inspiratie si cand vad astfel de teme ma simt neputincioasa si nervoasa ….
    Imi revin! Felicitari inca o data

    Răspunde

  5. Ma bucur sa vad ca mai sunt si altii ca mine. Oare cum vorbesc, ce le trece prin capul gogonat cand ne vad?… Fain articolul. Pare foarte interesant filmul.

    Răspunde

  6. Desi ocolesc acest gen de filme, pare interesant si cred ca m-ar capta in conditiile in care nu apar ale „balaoane”prin film. Maimutele astea le accept :))

    Răspunde

  7. Imi place cum ai incheiat articolul 🙂
    M-ai facut curioasa. Rar ma mai uit la filme sf pentru ca toate par sa urmeze un tipar, insa filmul acesta imi da senzatia ca e diferit
    Bafta la concurs!

    Răspunde

Lasă un răspuns