Offf, da, nu mai am rabdarea necesara. Si aici ma refer la temele cu Antenolia. Am inceput sa invatam literele si este atat de greu sa formam cuvintele.

Nu am invatat-o inainte…nici nu si-a manifestat dorinta. A invatat literele, le recunoaste, dar doar atat. De citit nu.

Trebuie sa ma inarmez cu rabdarea necesara

Ea este un copil tare sensibil. Daca ridic putin tonul la ea, ii dau lacrimile. Incerc pe cat posibil sa ne intelegem bine, sa ii expli cum stiu eu mai bine. Dar…uneori nu imi iese si pace.

O luna a fost frumos…cu bastonase, liniute si ovale. Dar gata…de-acum avem mult de munca, foarte mult. Si sper sa fac fata cu brio. Sper sa nu ma enervez…cand o vad ca nu intelege, desi i-am explicat deja de 5 ori. Si sa ii mai explic de inca 5 ori pana intelege. Sper sa nu o timorez si sa o fac sa nu ii mai placa scoala, lectiile, scrisul. Pana acum a fost foarte incantata de tot ce inseamna scoala. Sper sa fie si de acum inainte, desi a inceput greul.

Se concentreaza si mai greu, avand in vedere ca Sofi alearga si canta, se uita la desene si tipa…Dar nu o pot inchide intr-o camera sau sa ii pun scotch la gurita.

Si in primul rand sper sa nu imi pierd eu rabdarea. Sper cam multe, nu? 🙂